Am nevoie de-o cafea ca sa-mi fac curaj sa-mi infrunt demonii..brb infrigurata foaie virtuala, te mazgalesc imediat..
Back. Hai sa incerc sa-mi pun o ordine in idei.
De ce scriu? pentru ca toata ziua am bubuit de nervi. M-a deranjat toata lumea, aproape toate glumele mi s-au parut proaste, toate amintirile m-au inundat fara sa ceara voie sau sa emita vreo avertizare. M-am trantit singura la pamant, m-am inveninat. N-am iertat nimic, numanui. Am avut sufletul si gandirea setate in asa fel, incat sa simt si sa resimt doar durerea pe care mi-au provocat-o ceilalti in timp, si sa vad doar partile lor rele. Fara sa vreau. N-am putut sa-mi stapansesc impulsul asta. Am fost o nemernica ordinara, in adancul meu. Totusi sunt multumita ca mi-am stapanit cateva impulsuri, altfel provocam cateva certuri foarte aprinse, la care cred ca nici eu nu eram in stare sa fac fata pana la capat. Am pornirile, dar ma simt atat de slaba incat dupa 5 min de cuvinte dure cred ca as izbucni in plans in mijlocul celorlalti daca nu as reusi sa ma retrag la timp. M-am pierdut de mine. E din cauza ca am strans...am oprit orice impuls de-a schimba radical situatia in ultima vreme. Pentru ca sunt responsabila de starea celorlalti, m-am ocupat de ei, si am uitat de mine. Mi-am bagat fortat in bagaj dureri, frustrari, reprosuri, tipete, plansete, pasiuni sufocate. N-am tinut cont de faptul ca... stiam deja..bagajul meu nu e sac fara fund. Am zis, pentru a nu stiu cata oara: "Hai sa fac lucrurile corect, nu dupa regulile mele, ci dupa ale celorlalti, hai sa ascult, hai sa fac ce e mai bine pentru ei!". Si da, am facut. Si da, ca de obicei, rezultatul e dezastruos, pentru mine cel putin. Si cei din jurul meu, fara mine, asa cum sunt la origini, ce fac? Cu ce ii ajuta ca-s corecta daca nu-s sincera? Ci abatuta, frustrata, intristata, nervoasa, tematoare...etc. Cred ca e dezastruos pentru toti.
Vreau sa fac boom. O sa fac boom. O sa ma adun apoi, si o sa revin iar la stilul meu. E prea tarziu sa ma schimb. E practic imposibil. Celulele mele sunt construite astfel incat daca nu are loc in suflet o schimbare f importanta, sa nu stea in aceeasi stare 2 zile la rand. Sunt proiectata la cel mai delicat nivel, prin nebunie pura. O sa-mi revin. Curand. Promit. Imi promit. Am nevoie de primavara..si prima raza de soare viu, o sa ma readuca la viata.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trimiteți un comentariu