am invatat atat de bine sa iubesc incat acum o predau.
avantaje? desigur, sute.
sunt iubita, si nu de un singur barbat, ci de mai multi, de toti care ma intalnesc si sunt reali.
cum sunt iubita? in toate felurile, din toate unghiurile, cu haine sau fara, cu atingeri sau fara, prin vise sau prin pori, prin realizari sau metamorfoze.
cand sunt iubita? in orice clipa, la simpla strafulgerare a gandului despre femeia din mintile lor, sau in orice clipa in care trupul lor resimte un fior pe care doar eu il ofer.
ce simt eu? totul. clipa cu clipa. atingere cu atingere. eu primesc pur si simplu. nu ofer nimic cu gand, ci totul cu spirit. eu nu ma consum. eu ma alimentez in fiece clipa cu fericirea lor.
dar eu ii iubesc? desigur. total. pe fiecare in parte si in felul lui.
dezavantaje? tocmai asta...am uitat sa iubesc un singur barbat.nu e vorba de a te dedica, oricum, oricand, ma dedic cu tot ce am mai bun, asa sunt din natura, neobosita.
atunci ce ma doare? poate e stupid ca ma plang de asta. eu nu pot fi dependenta, si uneori as vrea. in noptile lungi si pasionale as vrea sa depind..de unul singur. as vrea sa pot sa nu vad in ceilalti toate calitatile si defectele din prima clipa. as vrea sa nu pot cantari atat de bine totul. as vrea sa stiu ca e numai unul, si sa nu dispara sentimentul cu primul care ar merita macar o noapte si imi iese in cale. as vrea sa ma stiu in orice situatie capabila sa refuz, pt ca asta simt cu adevarat, si nu din principii, de care oricum, tin cont prea putin..
stiu ca sunt nascuta sa fiu amanta, pana o sa-l gasesc pe cel care sa fie unicul ce conteaza, daca o sa-l gasesc, bineineles.
amanta cui? a fiecaruia pe rand, sau in acelasi timp. cui ii pasa? ei stiu oricum ca nu as fi niciodata doar a lor, ca sunt si raman a nimanui..pana cand. daca as fi altfel mi-as pierde unicitatea. si totusi, cei care nu ma cunosc ma condamna. cei care ma condamna fara sa ma cunoasca.. nici nu o sa aibe sansa sa ma cunoasca vreodata.
am crezut ca eu gresesc. ca sunt slaba, trupeste..dar din nou am ajuns la aceeasi concluzie. niciodata nu am facut ceva strict fizic. ma cunosc prea bine, si toata asta e arta mea, talentul meu pentru care nu am avut nevoie de specializare niciodata, si in care nu am crezut, pana in perioada in care am vazut schimbarea clara pe chipurile barbatilor care se trezeau langa mine dimineata..si apoi nu se puteau opri la o singura dimineata.
iubesc barbatii, si pasiunea asta nu are nimic murdar in ea.
ei in principal ma iubesc pentru ca dintr-un trup tanar, dragut si inocent afla pasiuni profane, oferite prin cele mai perverse, nonconformiste cai. iar fiecare in parte ma iubeste pt ca pot sa ma adaptez atat de usor gandurilor, dorintelor, trupului..lui, si totusi de fiecare data sunt alta.
pune-mi o intrebare, am nevoie sa fiu fortata pentru a da un raspuns.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trimiteți un comentariu